WURZBURG, GERMANIA

14 August 2008

Wurzburgul, situat in sud-vestul Germaniei, in Bavaria, e cetatea vinului si a pestelui, cu cladiri monumentale, in care simplele case de locuit au un aer aparte, de monunente arhitectonice.



In drum spre Wurzburg

Incepand cu Germania, ne-am cazat in hotelurile ETAP, un lant de hoteluri care se gaseste in aproape toate marile orase din Europa de Vest. Camerele sunt mari, curate, cu TV, radio, baie cu dus, dar, din pacate hotelurile sunt situate la periferia oraselor, fiind considerate hoteluri de tranzit. In fiecare hotel, la receptie se gasesc brosuri cu adresele si tarifele hotelurilor din Europa. Aici am ajuns tarziu, dupa ora 15, cand se termina programul la receptie, iar hotelurile sunt dotate cu automate pentru rezervare, comanda si plata a camerelor. Se elibereaza un fel de bon asemanator celui de la bancomate cu codul de acces, atat in hotel, cat si in camera. Este o modalitate foarte buna de a face economii de personal.
Hotelul ETAP din Wurzburg e situat in zona industriala a orasului, langa reprezentantele Citroen, Porshe, Wolkswagen si Toyota. O camera pe noapte costa 46 euro. De aici se poate ajunge cu autobuzele nr. 26 sau 34 in centrul vechi al orasului. Biletele se platesc la sofer, dar se pot cumpara de la orice chios de ziare din oras si costa 2.10 euro/persoana.
Piata orasului, veche de peste 700 ani continua sa emane aerul boem, de piata menita sa adune locuitorii vechiului burg, la o bere seara. Domul Sf. Kilian este cladirea cea mai impunatoare a pietei.






La intrare, portalul de bronz, cu scene din “Facerea Lumii” e numai “pregatirea” pentru spectacolul maret de grandoare din interior. Arcele de pe tavan sunt in stil baroc, altarul cuprinzand mormantul sfantului al carui nume il poarta catedrala. Wurzburg este centrul pelerinajelor catolice in 8 iulie, data la care e celebrat patronul Sf. Kilian.



Interiorul domului

In dom se fac in fiecare dupa-masa meditatii pe sunete ale orgii, care dureaza 15 minute fiecare. Sunt 2 orgi, una de 9.6 m si una de 4 mm, datand din 1965. E o atmosfera stranie, fiindca un sunet al orgii e emis incontinuu timp de minute bune, in biserica e liniste si eu, cel putin am avut senzatia de disconfort. Dimpotriva, Toni a fost entuziasmat si ar fi repetat experienta inca 15 minute, daca nu am fi vrut sa vedem orasul in timpul ramas.



O galerie din interiorul domului


Augustiner Kirche a fost fondata in 1263, se afla in Dominikaner Platz, nu departe de Dom.

Afara, in piata, atmosfera e ca de sarbatoare: turisti si localnici, deopotriva sarbatoresc: unii la o bere, la Ratskeller (Beciurile Primariei), pe terasa sau in restaurantul, situat la subsolul primariei vechi, altii la cafenelele din zona sau la terase. Veselia emana insa si aerul de vacanta e placut. Pe mese sunt halbe de bere, blonda, sau vin rosu. Aici, la Ratzkeller am baut o bere afara, urmarind zumzetul si forfota din piata. De-o parte si de alta a intrarii in dom sunt magazine de lux, librarii si cafenele, iar vis-à-vis sunt restaurantele cu terasele imbietoare. Nici n-ai putea sa nu te asezi la o masa, fie chiar si doar pentru cateva minute, sa admiri, de pe margine, tumultul vietii.




Podul Alte Mainbrucke

Pe podul vechi, Alte Mainbrucke, peste Main, cu cele 12 statui ale episcopilor, papilor si regilor de-o parte si de alta am traversat spre Festung Marienberg, fortareata Marienberg, aflata de cealalta parte a Mainului.


Una din cele 12 statui de pe pod



Podul Vechi, vazut de pe Ludwigsbrucke

Fortareata se vede din aproape orice unghi din oras si de cum am vazut-o , ne-am hotarat ca trebuie sa ajungem sus, sa o admiram de aproape. Nu ne-a parut rau, desi drumul pana sus a fost lung. Din curtea bisericii Sf. Burkhard, printr-un tunel ce urca spre dealurile cu vita-de-vie ce inconjoara dealul pe care e construita fortareata, drumul e in serpentine prin via cu soiuri de riesling, sovignon, silvaner.


Wurzburgul vazut printre vita de vie



Ajunsi sus, ne-am oprit sa admiram panorama orasului de la pcioarele noastre, cu o bere Wutzburger Hofrau in fata.
Fortareata a fost rezidenta episcopala din 1261 pana in 1720. Acum, aici sunt 2 muzee: Furstenbau Museum, care da o idee de ansamblu asupra vietii clericilor, a stilului de viata.


Intrarea in Cetate



Si intrarea in interiorul fortaretei

Celalalt, Mainfrankisches Museum surprinde ansamblul obiceiurilor locale de-a lungul istoriei, folclorul si arta in decursul anilor.





De aici, nu ne-am mai intors pe drumul pe care am venit, pentru ca am descoperit o cale mai scurta de a ajunge in oras, am coborat pe trepte printr-un parc pana in oras, pe malul Mainului, am traversat raul pe Ludwigsbrucke,





La taifas pe Ludwigsbrucke

am mers tot inainte pe Sanderring pana la Rezidenz, resedinta principilor, simbol al orasului, care se afla intr-o piata ampla.




Rezidenz-ul si piata

Construita intre 1720 si 1744 a fost bombardata in 1945. Au ramas atunci in picioare doar salonul cu tavan mobil, sala alba si sala tronului.




A fost restaurata cu eforturi uriase in 1981 si e inclusa pe lista patrimoniului cultural si natural UNESCO. De aici, ne-am intors spre centru, trecand prin fata bisericii Sf Anton,





a carei fatada uluitoare ne-a atras privirile din piata.
Autobuzele spre periferiile orasului circula din ora in ora, asa incat, pana la sosirea unuia, am admirat viata de noapte a orasului.