STRASBOURG, Franta

drumul spre Strassbourg

De la Paris la Strassbourg sunt 550 km. Strasbourgul are o populaţie de peste 360.000 locuitori şi se află pe malul stâng al fluviului Rin şi este traversat de un afluent al acestuia, Ill. Se afla in valea Rinului, iar Germania este de cealalta parte a raului cu acelasi nume. Strasbourg este sediul Parlamentului European, Comisia şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisia Centrală a Navigaţiei pe Rin, Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă, Institutul International pentru Drepturile Omului. Centrul istoric al orasului – Grande Ile a fost inclus din 1988 in patrimoniul mondial al UNESCO.

Am ajuns tarziu la hotel, fiindca plecasem din Paris dupa ora 10. Hotelul ETAP de aici este foarte departe de oras, a trebuit sa luam intai un autobuz, pana in Illkirch, apoi un tramvai (tramvaiul A) pana in centrul istoric.In Illkirch, un cartier al orasului ne-am oprit la shopping mall pentru cumparaturi. Preturile in supermarketul Auchan sunt comparabile cu cele de la noi, si, pentru ca eram in Franta, un vin Bordeaux trebuia sa completeze farmecul locului.

Ajunsi in centrul istoric, la capatul de linie al tramvaiului A, ne-am trezit pierduti in spatiu. Abia cand am vazut turlele catedralei- Catedrala Doamnei Noastre, si am gasit-o ni s-a taiat respiratia si am inteles de ce intreaga insula este patrimoniu mondial. Din cea mai mare piata a orasului, Piata Kleber, catedrala apare discret privirilor noastre. In jur, cladiri baroce, gotice ne fac sa ne credem in evul mediu.

Constructia catedralei a inceput in secolul 12 si a fost terminata in 1439, devenind la acea vreme cea mai inalta constructie din lume, intrecand Marea Piramida de la Giza.

Catedrala in stil gotic, cu faimosul sau turn in care este un ceas astronomic este o dantelarie in piatra.

Era tarziu, trecut de 7 seara si era inchisa. In schimb, anunturi mari pe niste schele cu proiectoare anuntau ca incepand cu 22.15 in fiecare seara, toata vara, din luna mai pana la sfarsitul lui septembrie, catedrala va fi luminata. OK. Am vazut, am plecat mai departe.

Intr-o alta piateta, Place Guttenberg, la cateva strazi distanta era un concert. Pe o scena canta o formatie si in piata pe jos sau pe banci erau sute de oameni. Nu stim daca sarbatoreau ceva intr-asdevar sau doar cantau pentru placerea turistilor, insa o oprire a fost binevenita. Am baut o bere si noi acolo, am ascultat muzica, apoi am mers pe malul raului L’Ill care inconjoara orasul vechi, formand o insula. Vaporasele asteptau turistii, iar luminile de pe tarm se combinau in apele raului cu cele ale vaporaselor creand o panza feerica de lumina. Noi ne-am oprit pe o banca si am privit trecand ambarcatiunile pe rau. Apoi, pe la 10 am pornit spre hotel. Drumul a trecut prin fata catedralei, unde erau adunati mii de oameni, cred ca pot spune fara exagerare ca erau peste zece mii. La fix 10.15, conform anunturilor, a inceput un spectacol de sunet si lumina cum rar ne-a fost dat sa vedem.
Intai s-a luminat intreaga catedrala pe dinauntru, luminandu-se de jos in sus, de la stanga la dreapta intai in albastru, trecea apoi spre galben. Proiectoarele din piata, de pe 3 laturi au inceput sa lumineze cele trei fatade. Lumina trecea de la rosu la albastru, apoi de la galben, la verde. Toate astea erau pe un fundal sonor, de cor, ce a inceput cu un Ave Maria. Nimeni din piata nu mai vorbea (sau, cel putin aceasta a fost perceptia de moment, pentru ca ulterior am constatat ca in jurul nostru era rumoare), toata lumea statea cu gatul in sus, uitandu-se la minunatia care se desfasura in fata ochilor nostri. Doar blitzurile aparatelor de fotografiat ne-au trezit din visare si am incercat sa surprindem si noi fantasticul spectacol din piata.
Stradutele medievale din jurul catedralei- Rue Merciere, Rue de Dentelles, Rue des Juifs etc. intregesc aerul cochet al orasului, farmecul lor fiind sporit de iluminatul discret, sub forma de felinare.
Am plecat cu parere de rau de acolo, ne-am smuls cu greu tentatiei de a ramane, insa trebuia sa plecam. Trebuia sa ajungem la tramvai, ultimul era la ora 11. Si de la terminalul tramvaielor am mers pe jos vreo trei sferturi de ora, dar nu mai conta, ca eram cu sufletul plin de incantare. Ne-am facut plimbarea de cativa kilometri, plimbare intrata in rutina zilnica deja.
Desi in pliantele de la hotel gasisem si alte atractii, le putem include pe lista ratarilor, pentru ca nu am apucat sa le vedem:
- Braseria Kronenburg, fondata in 1664, un itinerar pitoresc de-a lungul istoriei berii, degustare si initiere in arta degustarii.
- Muzeul de arta, fondat de Bonaparte.
- Primaria orasului, Hotel de Ville;