PARIS, Franta - partea aII-a

Cu Batobus-ul prin Paris

De pe cheiul Senei, de langa Notre Dame am luat Batobus-ul, un vaporas ce circula pe Sena toata ziua, la intervale de 15 minute si opreste in cele mai importante puncte. Un bilet costa 12 euro/persoana si e valabil intreaga zi.

Traseul cuprinde 8 statii: Notre Dame, Jardin des Plantes, Hotel de Ville,Louvre, Champs Elysees, Tour Eiffel, Musee d'Orsay, St Germain des Pres.

Am trecut pe langa gradina botanica, ce dateaza din 1640, gradina botanica ce imprejmuieste Muzeul de Istorie, pe langa Primarie, ce are o importanta anume pentru Paris, pentru ca la 4 septembrie 1870 aici a fost proclamata Republica.

Actualul hotel insa e mult mai recent, e construit la sfarsitul sec al XIX-lea, cladirea veche fiind distrusa intr-un incendiu.

Batobus-ul nostru a trecut apoi pe sub Pont du Caroussel si Pont Royal, aflate in dreptul Louvrului,
pe sub Pont de la Concorde, aflat la capatul dinspre Louvre al Champs Elysee si podul Alexandru, construit dupa modelul Podului Trinitatii din Sankt Petersburg, si am coborat la Turnul Eiffel.

In fata uriasului de fier am amutit. O poza cu turnul in spate de pe malurile Senei, o alta de mai aproape si incet-incet ne-am apropiat de turn. Pe fatada dinspre Sena, stelutele albastre ale UE luminau orasul. Dincolo de turn, un parc imens- Campul lui Marte, iar ceva mai in fata Academia Militara si Domul cu ramasitele pamantesti ale lui Napoleon. N-am zabovit cu privirea prea mult inspre Campul lui Marte, desi ecourile Marii Armate inca se mai auzeau, ci am admirat turnul in toata maretia lui. Ajunsi sub marele colos din metal, acesta parea chiar mai mare decat in realitate.
O constructie stranie, realizata din 7300 tone de fier de inginerul Alexandre Gustave Eiffel, inalt de 300 metri si o antena de inca 20 metri, cantarind peste 10.000 tone, care in 1889 cand a fost terminat a fost considerat o minune a secoului.
Asa si este in continuare: marturie stau milioanele de turisti dornici sa aiba o panorama a Parisului din varful turnului. La baza acestuia, o mare de oameni, aranjati in siruri indiene, pe cate doua-trei randuri isi asteptau rabdatori intrarea in turn. Doritorii ascensiunii pe jos in varful turnului aveau de urcat 1665 trepte.
Noi nu am avut timp, asa ca am preferat sa admiram dantelaria din fier de jos, de la baza lui, si, mai apoi, de pe partea cealalta a Senei, de pe treptele
Palatului Chaillot.

PARIS, Franta- partea I

Din Anvers la Paris sunt 325 km. Destinatie obligatorie. Incepem lungul drum spre casa, iar Parisul e primul pe lista de “must”. Pe autostrada am facut mai putin de trei ore, chiar daca am oprit intr-o parcare pentru o cafea- si iata-ne in orasul luminilor. Un oras cantat de poeti, de artisti si muzicieni renumiti. Acum e randul nostru sa-l cunoastem, chiar daca in fuga, pentru ca avem doar o zi, mai bine spus, o intreaga dupa-masa la dispozitie. Ne-am cazat repede la unul din hotelurile ETAP din ghidul nostru cu hoteluri, si, dupa ce am achizitionat o harta a orasului de la receptia hotelului, am luat metroul pana in Ile de la Cite.

Ne-a intampinat imediat ce am iesit din metrou Palatul Justitiei, o cladire impunatoare, ce detine cel mai vechi orologiu public din oras- din 1370. Alaturi e Conciergerie, fosta inchisoare, de unde plecau condamnatii la moarte spre Place de la Concorde. Saint Chapelle, aflata intre zidurile Palatului de Justitie e o capodopera a artei gotice.

Nucleul istoric al Parisului, el insusi un muzeu in aer liber, este Ile de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tribul pariziilor (parisii în Latina) care întemeiaseră în zonă un mic sat de pescari. Astăzi cea mai mare parte din insulă este ocupată de impresionantul Palais de Justice şi de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu sora sa mai mică, Ile Saint-Louis, care este ocupată de case construite în secolul XVII şi XVIII.

Cel mai cunoscut monument din Ile de la Cite e catedrala Notre Dame, care domina Piata Parvis prin imensitatea sa.

Inceputa la 1163, constructia ei a durat aproape doua secole, incheindu-se la mijlocul secolului XIV.

E un amestec inediat de stiluri: 3 bolti cu arcade strajuiesc fatada principala, deasupra lor e o rozeta si de-o parte si de alta a acesteia sunt cate doua ferestre cu vitralii. Cele doua turle confera un aer de echilibru intregului ansamblu.

Inauntru - un corcert la orga de Bach, care a durat mai mult de o ora. Dar am stat, am ascultat concertul si ne-am bucurat de fiecare moment petrecut aici, am multumit in gand tuturor celor dragi noua ca am ajuns aici si am plans de bucurie. In catedrala fiind, am realizat ca sunt in Paris, orasul care pana acum mi se parea ca fiind la o mare distanta de noi, iar acum, iata-l desfasurandu-se sub picioarele noastre…

De aici, de la Notre Dame, am inceput plimbarea noastra prin Paris. O plimbare ce a durat cateva ore bune, cu vaporasul si apoi pe jos, o plimbare prin istorie intr-un oras care-si schimba chipul la fiecare colt de strada, cu Parisul cel din inchipuire prinzand contur intr-unul real, palpabil, pe care-l bateam cu piciorul.

Adanciti in realitate, am pornit in explorarea misteriosului oras. Am traversat Petit Pont, cel mai scurt pod din Paris, ce duce pe malul stang al Senei in cartierul St. Germain. Aici vanzatorii ambulanti isi etaleaza cartile, picturile, suvenirurile.

Ne-am oprit doar o clipa, sa admiram desenele acestora, sa furam o fotografie ca amintire a zilei noastre petrecute in Paris, sa respiram aerul cheiului Senei. Totul e nou, dar totul e vechi.

Retraim ceea ce am citit in nenumaratele carti, ghiduri de calatorie si romane despre Paris.

Acum se imbine toate acestea cu realitatea. Buchinistii, asa cum se numeau pimii vanzatori de carti pe vremea lui Henric al IV-lea, aflati pe Pont Noeuf, reprezinta si azi una din imaginile de pe ilustratele Parisului.