duminică, 14 noiembrie 2010

ROBINSON SUNSET HOUSE Lagadin Macedonia


Cand am facut rezerervarea pe net la “Robinson Sunset House”, am fost atrasi de peisajul din fotografiile postate pe cele doua site-uri

http://www.hostelbookers.com/hotels/macedonia/ohrid/51071/

http://www.hostelworld.com/hosteldetails.php/Robinson-Sunset-House/Ohrid/40944

Am citit ca sunt aproape de lac, la 200 metri, in padure. Realitatea a intrecut asteptarile. Vila e solitara, sus, pe deal, in padure. A fost ceva mai dificil pana am descoperit drumul care urca la ea. Imedit dupa ce se iese din Lagadin, venind dinspre Ohrid se face un drum la stanga, ce urca pana in curtea vilei. Din curtea pensiunii, se coboara spre lac pe un drum in zig-zag, printre Pensiunea RUBAN si o vila privata.

Acestea sunt scarile pe care urcam spre vila.

Vila are 5 camere de inchiriat, plus camera noastra- a sasea.

Proprietarii locuiesc si ei tot aici. Vila are alura unei cabane de munte, a fost construita de Andon Misevski si sotia lui, Tatiana (Tania).

Terasa unde se poate lua masa e superba, construita in patru nivele, la fiecare din ele sunt mese, astfel incat fiecare locatar sa poata sta la masa nestingherit de nimeni. In fata camerelor sunt masute si scaune, si ceva mai jos, in curte, un bazin pentru copii .

Un iepure si doua testoase (din care una adusa de noi de pe drum- ca uite-asa suntem acum si salvatori de testoase!) sunt locatarii gradinii.

Seara admiram apusul, nu degeaba vila avea aceasta denumire, si soarele se ducea la … albanezi, de partea cealalta a lacului. Si de fiecare data, la asfintit era altfel, de fiecare data priveam ca si cand ar fi fost pentru prima data lacul cu reflexele pe care le facea apa in asfintit. Lacul se colora, apa devenea din portocalie-rosietica, apoi trecea discret spre galben stins, pe masura ce soarele apunea in spatele muntilor Albaniei

Cum am ajuns, am fost intampinati de Andon si Mihail, baiatul lui cu cate un paharel de rachiu.

Ne-a placut amabilitatea lor, ca si bucuria ca i-am gasit fara sa fi fost nevoie sa ii sunam (asa cum fac majoritatea celorlalti).

Am fost singurii romani, ceilalti locatari ai vilei au fost polonezi si macedoneeni. Dar am reusit sa ne intelegem unii cu altii in engleza, astfel incat, spre sfarsitul sejurului sa fim ca o mare familie.

Andon si Tatiana- proprietarii vilei ne-au ramas prieteni.

luni, 27 septembrie 2010

LAGADIN, Lacul Ohrid, Macedonia





Am stat in Lagadin 2 saptamani. Am avut rezervare pentru 7 zile, dar, cum niciodata nu stii ce te asteapta, am ramas doua...
Este o mica statiune la 8 km de Ohrid, orasul aflat pe malul lacului cu acelasi nume. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul tarmului lacului. Acum aici sunt vile, unde se inchiriaza camere, pensiuni si doua hoteluri.

Plajele din Lagadin sunt cu pietre, iar in apa sunt tot pietre, cel putin la mal. De aceea, este recomandat ca, pentru evitarea ranirii picioarelor, baia in lac sa se faca cu pantofi de plaja. Albania e in partea cealalta a lacului, la cativa km departare. Apa lacului e racoroasa, dulce, cu un gust de proaspat, revigorant.

Apusul e parca si mai frumos cand stai pe plaja, fara griji...

Pe malul lacului, copiii stau cu piciorusele in apa, rad si se joaca. Construiesc castele din pietricele… Plaja e ingusta, de cativa metri, dar copacii ofera un adapost perfect umbros atunci cand afara sunt peste 30 grade.

Plaja 11 este la iesirea din Lagadin, amenajata cu paturi pentru relaxare, banci, sezlonguri si umbrelute. Este mai putin aglomerata decat cealalta, dar o intrece in frumusete.

Ambele plaje sunt perfecte pentru o zi de relaxare, dar noi am preferat de fiecare data plaja neamenajata, aflata intre cele doua, in dreptul unui palc de stuf, vis-à-vis de vila Kumani. In apa era nisip, nu mai erau pietre, de aceea am ales acelasi loc de plaja. Se aglomereaza seara, cand cei din Ohrid, localnicii vin sa faca o baie. Si, cum in Ohrid plajele sunt mici si aglomerate, prefera sa vina aici.

Vilele ce inchiriaza camere ofera turistilor sezlonguri si umbrelute, incluse in costul camerei. Asa ca in dreptul fiecarei vile se afla locatarii acesteia. In scurt timp i-am identificat pe toti. Alti proprietari de vile aveau barci cu motor, invitandu-sii clientii la cate o plimbare pe lac. Este o concurenta intre acestia in a oferi cele mai bune servicii clientilor, astfel incat de aici castiga turistul.

Am observat ca cei ce locuiau la Robinson Sunset, acolo unde am stat si noi (prezentarea vilei urmeaza!) faceau plaja in acelasi loc in care eram si noi. O lege nescrisa, ca fiecare sa fie in dreptul vilei in care locuieste a functionat pentru toata lumea.

Sunt 2 supermarketuri in Lagadin: unul micut, dar foarte bine aprovizionat, de unde toti cumparau berea cea mai populara:”Krali Marko”, ce aici era 70 mkd (app 5 ron) si un supermarket mai mare, Nikle, ce avea in fata o terasa cu internet wireless. Cei mai multi stateau u laptopurile in fata (sau cu telefonul mobil, in cazul meu), dar si cu o bere rece, cumparata din magazin.

In ambele magazine preturile erau mai mult decat decente. (1 kg de rosii, castraveti sau ardei costa 50 mkd, mai putin de un euro, app 4 ron, 1 kg lapte 30 mkd, app 2 ron, cascavalul era 250 mkd- 17 ron/kg, iaurtul de jumatate kg 15 mkd, adica 1 ron).

Intre cele doua magazine este o taraba cu fructe si legume, foarte bine aprovizionata.

duminică, 26 septembrie 2010

Monumentele din OHRID, MACEDONIA










In centrul orasului vechi, imediat dupa Muzeul de Arhitectura se inalta biserica Sf. Sofia, biserica ce a fost construita pe fundatiile unei basilici din perioada pre crestina de catre arhiepiscopul Lav/Leo (1037-1056).









Stradutele orasului vechi sunt specifice epocii medievale, pietruite, in panta, uneori, pantele sunt atat de abrupte, incat cu greu poti crede ca circula si masini.
Si totusi, fiind cu sens unic (altfel nici nu s-ar putea, fiind inguste atat cat sa incapa o masina), masinile circula chiar daca uneori par a fi aproape de a se rasturna cand urca. O singura plimbare cu masina pe aici si ai garantata sauna! Cel putin pentru noi, neobisnuiti cu asemenea strazi, a fost suficienta o plimbare cu masina, pentru ca restul concediului sa ne declaram pietoni!

Biseria Iovan Kaneo este construita pe o stanca deasupra lacului, la inaltime.









De aici se poate admira panorama lacului, si, in fata bisericii sunt banci pentru cei doritori de privelisti frumoase. Biserica are forme constructive armonioase, frescele sunt semnificative pentru arta secolului 13, cand s-a construit biserica. Inauntru, spatiul e foarte mic, daca intra 5-6 persoane e deja inghesuiala, dar a meritat sa aruncam o privire.

Noaptea e insa mai spectaculoasa. De pe plaja se vede stanca pe care e biserica, luminata din toate partile. Am avut privilegiul de o admira in toata frumusetea intr-o noapte speciala, de la terasa unui mic restaurant pescaresc.

Orasul vazut de sus, noaptea pare feeric, de parca mii de licurici s-au inteles sa-l aslteze din toate partile.

De aici se urca dealul mai departe spre situl arheologic de la Plaosnik, unul din cele mai linistite locuri ale vechiului oras.









Ruinele basilicii de aici au fost puse in evidenta de acoperisul in relief construit pentru a da o idee despre marimea acesteia. Basilica a fost construita in secolul 5, in perioada in care orasul Lychnidos era un centru religios puternic al intregii regiuni. Am aruncat o privire scurta asupra mozaicurilor din basilica, apoi, din pacate a trebuit sa plecam.

La intrarea in situl arheologic sunt vanzatori de suveniruri, si preturile acestora sunt mult mai mici decat cele din magazinele din oras. Si ei au perle, lantisoare si diverse alte mici maruntisuri.

De aici pana la fortareata tarului Samuil sunt doi pasi. Fortareata a fost construita pe dealul care strajuia orasul, avand ca principal scop apararea acestuia, dar era si resedinta tarului, atunci cand acesta se afla in oras.









In perioada bizantina, Ohridul era un centru important cultural si comercial, iar fortareata a fost construita in perioada domniei tarului (976-1014) si a fost capitala statului acestuia. In acea perioada populatia orasului ajunsese la 30.000 locuitori. (acum sunt 40.000 locuitori).

Zidurile sale erau impunatoare, avand 3 km lungime si 16 metri inaltime. Azi sunt inca in picioare 18 turnuri si 4 porti, iar mare parte din zidurile cetatii au fost reconstruite, pentru a reda maretia de odinioara vizitatorului.


De sus, de pe crenelurile cetatii, panorama e fantastica, inspre vest se vede cartierul albanez al Ohridului, si, mai departe, orasul Struga, inspre est si nord se intinde orasul, iar lacul e completarea fireasca pentru un peisaj demn de expozitiile fotografice.









Intrarea in interiorul fortaretei costa 15 mkd/persoana, adica 1 ron.

Panorama orasului, vazuta de la cetate















Si pentru ca imaginea orasului sa fie completa, o ultima privire spre teatrul antic, unde au loc vara diverse manifestari, de la festivalul cantecelor balcanice, la spectacole de muzica clasica.










Si o pizza ce a incheiat turul nostru de o zi prin Ohrid...


OHRID, MACEDONIA


In vara aceasta ne-am petrecut concediul in Bulgaria, Macedonia si Albania. O sa prezint cateva locuri fumoase pe unde am fost, oameni pe care i-am intalnit si momente memorabile petrecute alaturi de prieteni dragi.

Si cum Macedonia a insemnat foarte mult pentru noi, o sa incep cu cel mai frumos oras al ei: Ohrid.



Generalitati

Ohrid este una din cele mai vechi asezari in Macedonia. Orasul actual Ohrid, aflat pe malul lacului cu acelasi nume, este construit pe ruinele vechiului oras Lychnidos (datand din secolul 3 I.C.). In cel de al doilea secol, romanii au ocupat orasul si au construit Via Egnatia, un drum care duce de aici la Roma.

Istoria orasului e zbuciumata: a trecut apoi sub stapanirea bizantina, iar din secolul 6, triburile slave s-au asezat aici. In 879 Ohrid a devenit un centru important episcopal. Aici s-au stabilit in 886 Sf. Kliment si Sf. Naum, doi discipoli ai fratilor misionari Kiril si Metodij, cei care au pus bazele religiei ortodoxe pe aceste meleaguri. In perioada acestora, Ohridul s-a dezvoltat si a devenit un centru cultural si religios important al regiunii.

De altfel, atat pentrui Macedonia, cat si pentru celelalte tari slave, acestia sunt personalitatile importante- atat pentru contributia lor la introducerea alfabetului chirilic, cat si pentru aportul lor religios.

Plimbarea noastra prin Ohrid a inceput intr-o zi frumoasa de vara, la doua zile dupa ce am ajuns in Macedonia din cartierul turcesc, o zona cu o straduta pietonala, cu pravalii de-o parte si de alta, in care se vindeau mirodenii, frizerii, ateliere de tamplarie, magazine de pantofi si suveniruri. E o parte a orasului mai mult pentru cei de aici, se simte un aer de normalitate, fara acel ceva care trebuie afisat in fata turistilor.

Aici doi batrani stau in fata atelierului de croitorie, pe scaunele mici, povestind, altii se plimba agale pe strada, fara sa se sinchiseasca de ceilalti, si, in general viata se desfasoara ca-n familie. O mare familie.

Ceva mai incolo, dincolo de fantana arteziana, de unde incepe Ulita Targovska, partea comerciala si orasul vechi, se aud zumzetul si forfota caracteristice zonelor comerciale. Aici sunt magazine de bijuterii, cu perle (traditionale de Ohrid, aproape opace, de un alb stralucitor, in mai multe ape), aur si argint, magazine de suveniruri, sau de incaltaminte-marochinarie, imbracaminte. De la cele mici, de familie, la cele de firma, toate magazinele imbie prin bun gust si decoratiuni ale vitrinelor care sa sara in ochi si sa invite pe cel ce priveste inauntru.

Orasul e plin de viata in lunile de vara, atunci cand turistii, cu predilectie cei macedoneeni, dar si polonezi si sarbi impanzesc stradutele micute. Si cum terasele sunt la tot pasul, si noi, in vacanta, primul popas e obligatoriu la o bere, dupa ce am trecut prin fata Muzeului de arheologie, fosta casa a fratilor Robev, constructie magnifica din secolul 19 ce impresioneaza prin frumusete si bun gust. De aici incepe propriu-zis orasul vechi.

duminică, 20 septembrie 2009

Tutrakan, Bulgaria

Suntem pe malul Dunarii, vis-a-vis de Oltenita la Turtucaia, un orasel mic, dar care respira istorie in orice coltisor te-ai afla. Aceste imagini sunt surprinse la sfarsitul primaverii, in parcul de pe malul drept al Dunarii.



Parcul Dunav, de pe malul bulgaresc i nu este aglomerat nici chiar in weekend-uri, aceasta si pentru ca orasul are o promenada de-a lungul fluviului de cativa kilometri.
Petele de culoare inveselesc peisajul si incalzesc atmosfera. Suntem printre putinii turisti care viziteaza orasul, si aceste pasteluri ale naturii ne zambesc cu delicatete.
Setea ne-o potolim la un izvor aflat in imediata vecinatate a falezei Dunarii, de unde se poate urca pe trepte pana sus, in varful dealului, acolo unde este centrul orasului. Alternativa o reprezinta soseaua, care inconjoara delicat dealul pana spre turnul de televiziune.
Unele urca, altele coboara...

vineri, 28 august 2009

Burgas, Bulgaria

Burgasul este un oras la malul marii. Atat stiam pana nu demult. Si ca e portul principal al Bulgariei la Marea Neagra. Revelatia am avut-o cand am descoperit intr-un week end farmecul unui oras turistic, o faleza la mare, o statiune, mai mult pentru turistii bulgari, dar plina de lumini.
De la balconul hotelului Parc, situat intr-un inens parc, se vede o expozitie de scupturi in nisip, luminata feeric noaptea.
Acesta e parcul, in zare e marea, cu o plaja superba, ingrijita, cu salvamari, umbrelute, sezlonguri si foarte multa lume la sfarsit de saptamana.
Plaja este una din putinele la Marea Neagra cu nisip negru, o ciudatenie, care insa se integreaza in peisaj.
Noaptea, pe faleza terasele si restaurantele, care in timpul zilei sunt la fel de tacute ca si noaptea (exceptie facand 2-3, unde muzica rasuna la fel ca la noi, pe litoral) sunt o feerie de lumini, atragand privirile trecatorilor si nu numai.
Clubul de wind surf...bulgaresc.
La revedere, pana la anul!